Motto Burtica Mea

Somnul bebelusului si siguranta lui

Pentru cei mai mulți dintre noi, poziția în somn este o chestiune care nu lasă loc de discuție: dormim în ce poziție vrem și cum ne simțim odihniți. Nu la fel de simplu stau lucrurile când ne referim la somnul bebelușilor: pentru ei somnul este un subiect crucial și trebuie să avem grijă de o sumedenie de elemente. Cât doarme? În ce poziție doarme? La ce temperatură doarme? Cu cine doarme? În ce cameră doarme? Doarme în pat? Doarme în pătuț?

somnul bebelusului

 

 

Și uite-așa, un subiect aparent simplu – somnul bebelusului, are în spate o mulțime de detalii importante pentru siguranța și dezvoltarea noului venit. Apoi, pentru că un bebeluș nu-și poate alege singur poziția cea mai comfortabilă, ne rămâne nouă – părinților, să ne asigurăm că-i oferim un mediu favorabil și sigur.

 

Un eveniment extrem de nefericit care poate avea loc în timp ce are loc somnul bebelușului este decesul: fie din cauza sufocării sau strangulării, fie fără o cauză evidentă (sindromul morții subite a sugarului – la care ne vom referi mai departe cu prescurtarea SIDS).

 

Deși SIDS apare la bebeluși aparent sănătoși, următorii factori de risc au fost avansați:

  • O defecțiune a centrului respirației de la baza creierului (trunchiul cerebral) care face dificilă sau imposibilă reluarea respirației în anumite condiții.
  • Existența unei perioade vulnerabile, caracteristică vârstei de 2-4 luni.
  • Prezența unor condiții de mediu care împiedică respirația.

 

Se prefigurează așadar următorul tablou: SIDS apare la bebeluși cu o tulburare intrinsecă, într-o perioadă critică a dezvoltării (primele luni de viață) când acesta este supus unor condiții de mediu care-i împiedică respirația adecvată (exemplu: poziționarea pe burtică în somn).

 

Dintre cei trei factori de risc singurul care se află sub controlul direct al părinților sau îngrijitorului este factorul de mediu din somnul bebelusului

 

Pentru că SIDS este prima cauză de deces la copiii între o lună și un an, s-au propus multiple recomandări pentru scăderea incidenței acestei tragedii având ca scop asigurarea unui mediu pentru somnul bebelusului cât mai sigur prin înțelegerea factorilor de risc și adoptarea de măsuri protective.

 

somnul bebelusului21

Recomandarea cea mai importantă și care s-a dovedit eficientă în toate comunitățile unde a fost implementată este legată de poziția în somn: poziția cea mai sigură pentru prevenirea SIDS este poziția pe spate. De indata ce bebelusul se poate roti din pozitia pe spate in pozitia pe burta si invers, acestuia i se poate permite sa doarma in orice pozitie pe care o alege.

 

Deși SIDS nu poate fi prevenit în 100% din cazuri, în comunitățile unde s-a urmat această recomandare s-a observat o scădere semnificativă a deceselor din timpul somnului. Asociația Americană de Pediatrie recomandă poziționarea pe spate în somnul bebelusului încă din anul 1992, numărul de decese în timpul somnului scăzând considerabil în urma emiterii recomandării.

 

Poziționarea pe burtă sau pe o parte sunt contraindicate – ambele ducând la o creștere a riscului de deces în timpul somnului. Deși încă recomandată de unele cadre din mediul spitalicesc din România, poziția pe o parte este de asemenea asociată cu un risc crescut al decesului în somnul bebelusului (risc de două ori mai mare față de poziția pe spate). Cea mai periculoasă este poziționarea pe burtică – având, conform studiilor, un risc de 2-13 ori mai mare pentru deces în somnul bebelusului.

 

Teama de aspirare a lichidelor regurgitate în cazul poziționarii pe spate este unul dintre motivele pentru care unele cadre medicale încă recomandă poziționarea laterală in somnul bebelusului. Poziționarea pe spate NU crește riscul aspirării, chiar la copiii cu reflux gastroesofagian (conform Asociației Americane de Pediatrie și Asociației de Gastroenterologie și Nutriție Pediatrică din America) – riscul apariției SIDS depășește beneficiul oferit de poziționarea pe burtică/lateral în cazul refluxului. În anumite condiții cum ar fi anumite anomalii anatomice cu prezența refluxului, medicul poate indica poziționarea pe burtică: recomandarea poziționării pe spate fiind valabilă în cazul bebelușilor sănătoși și nu în cazul celor cu anumite afecțiuni și care au o recomandare diferită din partea unui medic.

 

Așezarea nou-născutului pe lateral în unele maternități este o practică bazată pe crezul unor cadre medicale conform căruia în această poziție se curăță căile respiratorii de lichidul amniotic și se evită aspirarea – un crez nefondat. Mai mult decât atât, este o practică îngrijorătoare, din moment ce părinții merg acasă cu bebelușul și îl vor pune în aceeași poziție – lateral, crezând că aceasta este indicată: așa cum am arătat mai sus, poziția laterală are un risc mai mare de deces în somnul bebelusului față de poziția pe spate.

 

Deși s-a constatat clar că poziția pe spate este cea mai sigură in somnul bebelușului, nu s-au elucidat încă pe deplin mecanismele prin care aceasta duce la un risc mai scăzut al decesului în timpul somnului în timp ce restul pozițiilor duc la un risc ridicat. S-au propus însă următoarele elemente plauzibile:

  • Pozitia pe spate activează sistemul nervos simpatic și poate acționa ca un stresor. Asta face ca bebelușul să se trezească mai ușor în special în condiții care periclitează viața.
  • Aflat pe burtică, sistemul autonom care reglează sistemul cardiovascular poate fi afectat în timpul somnului ducând la oxigenare cerebrală scăzută în special în luna a 2-a și a 3-a de viață.
  • Pe burtică sau într-o parte, copilașul respiră aerul expirat cu dioxid de carbon și sărac în oxigen – ceea ce duce la hipooxigenare.
  • Există riscul supraîncălzirii dacă poziționarea e pe burtică (fapt asociat cu apariția SIDS).

 

Înafara de poziție, locul ales pentru somnul bebelusului este foarte important atunci când vorbim de siguranța somnului.

Mediul de somn sigur atât pentru prevenirea accidentelor dar și a scădea riscul de SIDS presupune următoarele:

  • În primul rând somnul bebelusului să aiba loc în apropierea părinților în primul an de viață. Această practică este considerată că ar reduce riscul apariției SIDS cu 50%. Părintele poate fi atent astfel la semnalele emise, să răspundă și să intervină. În apropierea părinților înseamnă cel puțin în aceeași cameră (room-sharing). Bebelușul poate dormi în pătuțul lui, în pătuțul lui lângă patul părinților sau în patul părinților.

Co-sleeping este un concept generic ce se referă la diferite modalități de aranjare a spațiului pentru somnul bebelusului prin care mama (de regulă) doarme în apropierea bebelușului la o distanță în care cei doi  se pot percepe senzorial (miros, mișcare, vizual, etc.), ceea ce înseamnă destul de apropiați.

  • Profesorul James  McKenna, antropolog și autoritate internațională în ce privește somnul diadei mamă-copilaș în relația cu alăptarea și apariția SIDS spune următoarele, indiferent de locul în care doarme bebelușul:
  1. În primul rând, oferirea unui siguranțe in somnul bebelusului începe din perioada de gestație prin evitarea fumatului de către mamă. Bebelușii ai căror mame au fumat în timpul sarcinii au risc mai mare de SIDS. Se estimează că o treime din cazurile de SIDS ar putea fi eliminate dacă gravidele ar întrerupe fumatul. Se recomandă de altfel ca și după naștere să nu aibă loc expunerea bebelușilor la fum de țigară (încăperi, mașină).
  2. Alăptarea este un factor de protecție semnificativ față de SIDS! Cu atât mai mult dacă aceasta este exclusivă.
  3. Indiferent dacă bebelușul este sau nu același pat cu părinții, aceștia trebuie să se asigure de prezența următoarelor:
  • Salteaua să fie fermă și nu moale.
  • Dacă e vorba de pătuț: acesta să fie gol. Oricât de frumos arată un pătuț cu plușuri și lucruri drăguțe, acestea nu au ce căuta aici cel puțin în primul an de viață. La fel nici pernița – copilașul nu are nevoie. Cu atât mai mult, când se va întoarce singur pe burtică în somn, spațiul acesta trebuie să fie liber fără nimic care să crească riscul de sufocare.
  • Dacă somnul bebelusului e în patul părinților, din nou fără perne în jur sau spații în care s-ar putea bloca.
  • Dacă se atașează pătuțul de pat și se îndepărtează o latură, atenție dacă se crează anumite spații. Ideal nivelul pătuțului să fie cu ceva mai jos decât nivelul patului.
  • Cearșaful de pe pat să fie întins bine și ancorat de saltea.
  • Trebuie avut grijă să nu fie acoperită fața cu nimic. Dacă părintele consideră necesar să învelească bebelușul, se poate folosi un sac de dormit adecvat vârstei, îl poate infășa lejer lăsând brațele afară sau îl poate înveli ancorând păturica de saltea pentru a nu putea fi înlăturată sau trasă peste cap.

 

somnul bebelusuluisa21

A dormi împreună cu bebelușul în același pat se consideră a fi mediul optim de relaționare și grijă față de bebeluș în care se răspunde nevoilor copiilor și se favorizează alăptarea. Și se poate practica în siguranță. DAR contează foarte mult condițiile în care se face acest lucru – părinții trebuie să cunoască ce înseamnă siguranța bebelușului în somn și să acționeze în consecință. Pe lângă tot ce am discutat deja, atunci când părinții hotărăsc că vor pune copilașul în patul lor, e necesar să aibă în vedere și următoarele aspecte:

  • Să fie o decizie conștientă – și partenerul să știe că bebelușul este în pat sau că va fi adus la un moment dat.
  • Părinții să nu fie fumători.
  • Să nu fie sub tratament cu diverse medicamente (somnifere, etc) care le fac somnul mai profund/ sau să fie sub influența alcoolului/ sau să aibă un somn adânc din care le e greu să se trezească de regulă.
  • Bebelușii să nu doarmă împreună cu alți copii ci cu un adult ce își asumă răspunderea.
  • Atenție la părul lung al mamei – să nu existe posibilitatea de a împiedica bebelușul să respire.
  • Copilașii care nu sunt alăptați nu trebuie să doarmă în același pat cu mama, dar în apropiere (aceștia au anumite particularități față de cei alăptați și se trezesc mai greu și mai rar, având astfel un risc mai crescut de SIDS).

Aceste recomandări sunt valabile pentru toți părinții cu privire la somnul bebelusului chiar dacă declară că nu vor practica bed-sharing (dormit pe aceeași suprafață), deoarece la un moment dat mulți își aduc copiii aproape, chiar dacă doar pe o perioadă a nopții. Și Asociația Americană de Pediatrie (care în trecut nu accepta bed-sharingul – de fapt recomandă mai degrabă ca bebelușii să doarmă lângă părinte dar pe o altă suprafață) cunoaște faptul că mulți părinți dorm cu copiii din diferite motive, de-aceea recomandă ca mama care alăptează să facă acest lucru în condiții de siguranță. Deoarece ea poate adormi/ațipi cel mai sigur e să alăpteze în pat cu bebelușul lângă ea și nu pe o suprafață îngustă (canapea) sau pe un scaun, situații sau locații care pot avea un final nefericit.

 

Suzeta: Unele studii au arătat o asociere între folosirea suzetei și riscul scăzut de SIDS, fără să se ajungă la o explicație pentru aceasta – bebelușii oricum scapă suzeta după ce adorm și nu stau cu ea în gură multă vreme. Aici poate intra în discuție și implicațiile folosirii suzetei, de-aceea recomandarea rămâne controversată. Totuși dacă părintele dorește să ofere suzeta in timp ce are loc somnul bebelușului sau in timpul zilei, e bine să o facă după 4-6 săptămâni de viață pentru a se stabili o tehnică și relație de alăptare solide.

Dispozitive: Scoica, leagănul, etc. pot fi dispozitive utile unei familii dar nu sunt testate în ce privește siguranța în somnul bebelusului. Dacă copilașul adoarme în astfel de dispozitive trebuie supravegheat sau cel mai bine (și când se poate) mutat pe o suprafață sigură. Nu sunt sigure nici acele dispozitive ce mențin bebelușii într-o anumită poziționare.

 

Până în prezent nu există dovezi precum că folosirea diferitelor dispozitive de monitorizare cardio-respiratorie, gadgeturi ar reduce riscul SIDS.

 

Mulți părinți pornesc la drum cu anumite planuri care se pot schimba pe măsură ce bebelușul apare, este alăptat, se trezește noaptea de n ori, etc.

Ca părinți suntem deplin responsabili pentru bebelușii noștri și pentru somnul bebelusului si este esențial să le oferim dincolo de dragoste toate cele necesare siguranței, inclusiv în ce privește somnul acestora.

Bebelușii au nevoie de apropiere fizică, astfel au parte de o adaptare și dezvoltare armonioasă. Dormind în apropierea noastră le oferim această oportunitate și în plus reducem riscul de apariție SIDS. Cât de aproape de noi (în același pat sau lângă pat) depinde de fiecare. Contează doar să cunoaștem ce înseamnă siguranța somnului și să creem acel mediu.

 


Articol realizat de Dr. Andreea Fersigan:

  • medic sanatate publica si epidemiologie
  • educator perinatal
  • educator prenatal certificat Lamaze
  • consultant în alăptare IBCLC din 2016 – cod L – 108217
  • trainer autorizat CNFPA
  • mămică a unui baiețel

Dr. Andreea Fersigan sustine cursuri Lamaze si consultatii de alaptare in cadrul centrului nostru – Burtica Mea.


 

 

 

Referințe:

 

 

 

 

 

 

Be the first to write a comment.

Your feedback